10K Tenaris – Ziua Sportului Calarasi – 15 Octombrie 2011

Oct 26, 11 • Running1 CommentRead More »

Sunt un vanator de alergari competitionale: crosuri (in Bucuresti), semi-maratoane, maratoane, duatloane, triatloane etc. Cu greu mi-au scapat cateva concursuri in 2011. Sper tot timpul sa apara noi si noi competitii si cat mai diverse. Dar de ceva vreme mi-am propus sa alerg crosuri si in afara Bucurestiului, dar totusi nu prea departe, ca sa nu consumam prea mult timp pe drum. Asa ca, in secunda 2, dupa ce am aflat despre 10K Tenaris Ziua Sportului la Calarasi, eram deja cu formularul de inscriere in fata.

Erau planificate 2 crosuri, unul de 10Km si altul de 3 Km si urma sa se alerge pe pista stadionului Dunarea Calarasi. Fiind stabilite la ore diferite, mi-am propus sa alerg ambele crosuri. Am si primit un raspuns favorabil, in acest sens, prin e-mail. Ma tenta de asemenea, o noua vizita la Dunare.

Asadar, la o saptamana dupa MIB, am plecat la Calarasi impreuna cu Mariana si Bogdan Popa, dar si 2 campioni: Ioana Nica si Ion Bocancea. De oboseala nu putea fi vorba, doar suntem niste MdA-uri (Masini de alergat). Eram cu totii curiosi cum va fi alergarea de 10 Km pe pista ingusta (s-a dovedit chiar mai ingusta decat ne inchipuiam).

La Calarasi am intalnit alte masini pline cu MdA-uri, cu sangele inca fierbinte, dupa Maratonul de la Bucuresti. Eram cu toti veseli, chiar prea veseli pentru frigul de afara. Ne-am inscris si la crosul de 3 Km, conform planului si am mers sa inspectam pista. Care pista? Numai la tartan ne statea mintea. Regretam deja ca nu aveam la noi incaltarile de trail running. De ce? Pentru ca pista era din zgura, cu portiuni acoperite de apa, si plancata cu bucati de cauciuc. Foarte tare!

 La cursa de 10 Km s-a inscris toata lumea buna ajunsa la Calarasi. Ulterior aveam sa numar cca 85 de participanti. Cursa nu a inceput insa, pana cand nu a imbracat toata lumea tricoul oficial; organizatorii au suplimentat, aducand un brat de tricouri chiar in zona de Start. Cursa a fost o adevarat aventura: sarituri peste balti, alunecari pe cauciucuri, depasirea prin exterioooor, a celor care erau atat de obositi incat alergau sau mergeau lipiti de marginea interioara. Nu am fost fericit sa ma vad depasit de liderii cursei, dar recunosc ca prindeam aripi, cand la randul meu ajungeam din urma alti alergatori, cu in 1 tur, 2 sau mai multe. De cate ori treceam prin locul in care se pozitionase Mariana (cu camera), parca ma incalzeam putin.

Tinteam un timp sub 40 de minute, dar nu in conditiile acelea. Am terminat cei 10 KM (25 de tururi de pista) in 41:13 (PB), pe locul 6 la categoria de varsta si locul 10 la total (din calculele facute de mine).

Incercasem ceva nou: un concurs pe pista. Insa eram abia la jumatatea distractiei. Incepuse sa ne placa pista cu obstacole. Ne placea oricum faptul ca organizatorii au pus la dispozitie sistem de cromometrare (cu chip-uri). Ne-am facut de lucru cca 1 ora si iata-ne din nou pe stadion.

Numai ca, la intrarea pe pista…surpriza mare! Se trezise Regulamentul din amorteala si ne spunea ca nu putem participa la crosul de 3 Km, daca am alergat si cursa de 10 Km. Nu mai conta faptul ca aveam deja tricouri (speciale pentru 3 Km), numere de concurs si chip-uri. Unii s-au resemnat, altii au fost fost brutal impiedicati sa mai alerge. Dar cativa nu s-au lasat induplecati. Totusi, au venit acolo sa alerge. Doar nu aveau sa doboare record mondial. Printre acesti caposi, bine deghizati, m-am numarat si eu. Ce-i drept, schimbasem pantalonii si renuntasem la bandana de pe cap.

In timpul alergarii am simtit ceva palpitatii (probabil si asta e un motiv pentru care nu e ok sa alergi o cursa rapida – 2,8Km – dupa una ceva mai lunga – 10Km). Chiar si la cele 7 tururi am ajuns din urma cativa crosisti. La final nu mi-am aflat timpul si pozitia in clasament. De fapt nici nu am mai fost clasat, intrucat, cei care alergasem si prima cursa (10 Km) am fost notati (prin bunavointa noastra) pe o lista speciala. Doar venisem acolo sa alergam de placere, nu dupa premii. Abia la cateva zile, dupa multe mailuri insistente am primit un raspuns de bun simt. Cerusem sa-mi publice timpul, si pentru a fi convingator, le-am trimis si cateva poze facute chiar de Finish, la cca 30 de secunde dupa ce sosisem, poze in care se vedeau sosind cei care apareau primii in clasamentul categoriei. Si uite asa, carevasazica, am aflat cu surprindere, ca terminsem primul la categoria de varsta, cu timpul de 10: 55. Atata voiam: timpul si pozitia in clasament. Din motive de imagine, clasamentul nu  a mai fost modificat. Macar sa fie asta paguba mea. Voi vana in continuare concursuri; ca se alerg; daca va fi sa prind si Podium-uri, voi fi cu atat mai bucuros.

  Insa bucuria cea mai mare a venit chiar ceva mai devreme. La cursa de 3 Km a fetelor, Mariana s-a clasat pe Locul 3 (16:17) la categoria de varsta. Am aflat asta abia la Premiere, cand noi deja ne relaxam, in asteptarea Tombolei. Este al-lea Podium al ei si primul pe plat. A reusit aceasta performanta fara sa se antrenez specific. Dar a tras cu dintii sa termine cursa, iar eu am incercat sa o motivez pe ultimele 2 tururi alergand alaturi de ea, pe margine. Sunt mandru de ea. Din nou!

Dupa Festivitatea de Premiere am dat o fuga (cum spune bunica mea) pana la Dunare:

Ne-am intors la Bucuresti cu 3 medaliati in masina, cu portbagajul burdusit de premii. Evident, eu si Bogdan nu am castigat nimic. Nici macar la tombola. Data viitoare!

One Response to 10K Tenaris – Ziua Sportului Calarasi – 15 Octombrie 2011

  1. mariusica says:

    Usor usor o sa ajungi un mare campion 🙂

Leave a Reply to mariusica Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *