In 2015 am incercat sa fac deplasari din Bucuresti doar pentru curse pe distante lungi (maratone si ultramaratoane). Evident ca au fost si exceptii (inclusiv crosuri).

Bunii prieteni Adrian Mila si Stefan Oprina au dorit sa readuca ideea de “forest run” in actualitate, asa ca au pus la cale Semimaratonul Plopeni. Am avut mai multe motive sa ajung la Plopeni, in afara de dorinta de sustine initiativa celor 2.

In primul rand era vorba o zona bine cunoscuta mie, apoi imi doream o cursa de off road, dar nu montana. Distanta relativ scurta (cca 80Km) de la Bucuresti a fost un alt motiv bun.

Pana la urma m-am decis pentru proba de 10 Km. Este distanta mea preferata, dupa proba de maraton. 21 de Km prin padure s-au dovedit (in alte ocazii) a fi cam mult pentru mine. Am sperat totodata si la o clasare buna.

Participarea a intrecut asteptarile, mai ales ca organizatorii (baieti buni din fire) au acceptat si inscrieri la fata locului. Atmosfera de mare eveniment, vremea superba si un traseu rapid si foarte frumos (dupa cum aveam sa aflu. Insa un traseu cu “nabadai”.

Entuziasmul meu a fost insa risipit la jumatatea cursei, nu de forma mea fizica, ci de ratarea traseului. La jumatatea cursei (Km 5) , tocmai cand ma simteam mai in putere si incepeam sa recuperez, am  iesit din traseul stabilit de organizator. Baiat bun si eu (alaturi de alti cativa alergatori) m-am intors si am parcurs oana la final cca 14Km. Cei mai inspirati au luat pe traseul “alternativ” si au parcurs cam tot 10Km. Nu mi-a facut nimeni statuie pentru onestitatea mea, insa incerc sa fiu cat mai corect cu mine.

Am ratat Podium-ul la categoria de varsta (30-39). M-a afectat putin, intrucat avusesem o cursa foarte buna pana la acel moment nefast. Insa in viata exista conpensare. Aveau sa urmeze cateva Podium-uri pana la final de an (incluisv la o cursa de 10Km).

Va trebui sa revin si in 2016 la Plopeni pentru revansa!