Dupa ce alergi sub pamant (in Salina sa spunem) e musai sa alergi si deasupra pamantului, pe un pod. Stiu, asta se intampla la numeroase competitii, la care traseul include pod-uri peste rauri sau pasarele. Prosport a lansat o provocare pe care multi alergatori o asteptau. O alergare pe Podul Basarab.

Cativa norocosi au alergat deja pe pod odata cu Stafeta Flacarii Olimpice. Insa pe 3 August traficul a fost complet inchis, iar alergatorii s-au putut desfasura in voie la inaltime. O ocazie unica de a pune piciorul pe pasarela, senzatia fiind cu atat mai speciala, intrucut a fost vorba de o competitie de noapte.

Intr-un week-end plin de evenimente de profil in toata tara, la Midnight Run am regasit multi prieteni alergatori care au profitat de racoarea serii pentru o alergare inedita. A fost chiar prea multa liniste. Doar omul cu microfonul fiind mai agitat. Desi a fost vorba doar de un cros, participantii au beneficiat de cronometrare cu cip-uri. Pe de alta parte, tricourile aminteau de crosurile de acum 10 ani. Foarte buna ideea cu Startul si Finish-ul intr-o parcare. E drept, primele sute de m dupa Start au fost cam “stranse”, dar nimic grav.

M-am inscris la Proba lunga (aproape 10 Km) pentru a ma bucura cat mai mult de acest traseu inedit. Si a fost intr-adevar altceva. Racoarea serii a contribuit si ea la o stare de fizica si de spirit foarte bune. M-am simtit evident bine, dar viteza capatata in timpul cursei si rezerva de energie m-au surprins si pe mine. Fiind un circuit pracurs de ori cursa a parut a fi una foarte populata, avand ocazia sa-i vezi la lucru atat pe cei mai buni, cat si pe ultimii care lupta cu ei insisi sa termine curse. Exemple de urmat si “imagini” emotionante.

Am avut probabil cel mai bun ritm (03,52 sec / Km) la o astfel de cursa, timpul final fiind de 37’31” pe 9,7Km. “Reusita” ramane aceea de a fi alergat pe un traseu destinat (in mod obisnuit) doar masinilor. Am dat muntele pe asfalt, dar a meritat din plin.