Cand ai alergarea in sange alergi oriunde, pe orice suprafata: asfalt, piatra cubica, pamant, poteci de iarba, drum forestier, nisip, drum de campie, creasta de munte, peste izvoare, pe partii, pe diguri si mai stiu eu unde. Cand pasiunea e mare, alergi pe orice vreme, in orice stare (poate nu chiar in stare de ebrietate), in orice companie. Dar daca tot ai de unde alege, placerea alergarii va fi cu atat mai mare.

Ma consider un alergator de plat, dar imi plac la nebunie cursele de trail running pe distante mai scurte decat un maraton. Numai ca exista si o cale de mijloc: trail running fara diferenta mare de nivel, prin padure. Si iata ca cineva s-a gandit si la un astfel de maraton. Asadar, pe 22 Septembrie 2012 am luat Start-ul in Maratonul “Tabere cu Suflet” in Parcul National Comana. Specificul traseului si frumusetea zonei  au fost 2 motive puternice pentru a participa. Nu as fi ratat oricum un nou maraton, relativ aproape de Bucuresti.

Traseul (comun in mare parte cu traseul concursului de MTB organizat de aceeasi oameni inimosi) a fost unul deosebit de frumos si solicitant in acelasi timp. Diferenta de nivel relativ mica (360m) s-a resimtit din plin; la fel si zonele de noroi (nu foarte multe). Virajele scurte si schimbarile dese de directie solicitau atentia la maxim. Cert e ca nu am avut timp sa ma plictisesc, cu atat mai mult cu cat  cca 18 Km am alergat intr-un fel de tandem cu Cosmin Bustan. Cosmin facut o cursa de Semi foarte buna, in timp ce eu cred ca am fortat putin cam mult. Ramas singur si slabit de forte am redus motoarele. Dar am aflat suprins ca de pe locul 4 eram deja pe 2. Era clar ca 2 oameni din fata mea se ratacisera. Destul de rar mai intalneam cate un bastinas sau ceva binevoitori care voiau sa se asigure ca padurea nu e prea deasa. Deh, fiecare cu treaba lui. Iar treaba mea nu-mi parea deloc usoara. Intr-un fel ma resimteam dupa UltraMaratonul din Ciucas (100km). Dar ma bucuram de alergare: urcari alergabile, coborari rapide, poteci in zig zag, mici saritori, drum de iarba, carare prin lastaris si multe alte gaselnite ale naturii.

Am terminat intr-adevar pe Locul II, in 3h32min, dupa Ovidiu Petre. Asa cum banuiam Dragos Teodorescu s-a ratacit si a terminat pe Locul III in 3h43min. O realizare foarte buna pentru al 2-lea sau maraton. La Finish m-am trezit cu un microfon in fata. Noroc ca nu prea avea cine sa ma auda. Rand pe rand soseau maratonistii, iar atmosfera devenea din ce in ce mai placuta in asteptarea Premierei.  Nu mica ne-a fost mirarea sa aflam ca masina mea avea sa fie plina de “premianti” la intoarcere: Eu, Hiroko, Emanuel, Ilie si Florin Leonte. Pentru prima data de cand si-a inceput misiunea “Din dragoste pentru Romania” Ilie Rosu a reusit sa urce drapelele sale pe Podium. La Comana a alergat cu drapelul Romaniei si un steag al lui Mihai Viteazu.

Dintr-o concidenta fericita m-am intalnit si la acest maraton cu Oana si Mihnea (veniti pentru Raliul Memorialul Giurgiu). La final am vizitat cele 2 manastiri din zona: Manastirea Comana si Manastirea Deltei Neajlovului (in constructie). A fost o zi lunga, dar una frumoasa si plina de reusite. Felicitari organizatorilor!