Desi nu are distanta clasica a maratonului (42,195Km), MPC a fost primul meu maraton, in 2009. De atunci, am avut o serie de 4 editii consecutive terminate, urmata de 3 ani de neparticipare. Am revenit in 2016 pentru a nu rata ocazia rara de a parcurge traseul in sens invers.

Esti nu esti pregatit, la MPC mergi sa dai tot ce poti. E ca o petrecere uriasa intre priteeni alergatori si acestia nu te asa sa stai jos, te cheama la dans. Te misti greu la inceput, dar cand intri in hora, dai tare din picioare.

Nu aveam o tinta anume, dar cumva trepidam. Nu aveam stare. Am alergat pe primele dealuri ca si cum eram pe asfalt. Apoi am tras asa de tare pe urcarea pe Diana, de parca ma urmareau dulaii. La coborare teama de a nu am pravali era la cote inalte, insa cum am iesit din padure am rupt pamantul. De mult imi doream sa zburdpe acea pajiste pe care de regula ma tarasc stiind ca urmeaza crunta urcare spre Diana (pe sensul initial).

Din obisnuita la Plaiul Foii am mancat mult, desi eram inca in prima parte a cursei. Pe drumul forestier ma asteptam sa alerg ca un fulg. Da de unde! Deja ma simteam greoi, iar pe urcarea spre creasta incepeam sa fiu depasit. Pe catarea efectiva deja tremuram. Ma incerca si o senzatie de ameteala. Deloc placut. E spectaculoasa ascensiunea, dar nu mai vreau asa ceva intr-un concurs.

Ajuns in creasta, m-am simtit izbavit, dar epuizat. Coborarea a mers din inertie. M-am mai inveselit cand m-am intalnit cu Oana (colega de munca pe atunci). Chiar am cerut ceva de mancare de la micul ei grup de sustinatori. La primul punct de alimentare am mancat gramezi de struguri si de cascaval. Mi-era mai mai bine, oleaca!

Ajuns in Magura mi-am schimbat si mai mult starea. Imi placea tare acea parte de traseu.  Drumul serpuit, peisajul, casele, potecile, poienile, stanile…toate acestea erau ca un cadou pentru ochii mei, dar si picioarele se bucurau. Cumnecum mi-am regasit forta necesara pentru a alerga iute la vale. Asfaltul de la final este intotdeauna pentru mine ca un cadou primit de la orgnizatori.

Timpul final: 5h35 nu pare asa de rau, tinand cont de starea mea. Insa alegatorii sunt tot mai bine pregatiri. N-am intrat in prima suta (104 mai exact). Ma amagecs cu faptul ca sunt alergator de plat.

Cert e a acest traseu invers pe mine m-a rascolit, m-a chinuit si mi-a facut cursa mai grea, comparativ cu sensul obisnuit al MPC-ului.