Desi sunt un fan declarat am curselor de 10Km, anul acesta am ales la Crosul Padurii, proba de 15KM (o distanta mai rar prezenta in programul evenimenter de la noi).

Intentiile mele erau marete (un timp de sub 1h si o clasare fruntasa). Insa oricate calcule as fi facut, Crosul Padurii venea o saptamana dupa Maratonul International Cluj-Napoca. Nu ambaza de  reusit sa ma recuperez si am avut parte la cursa din Parcul Tineretului de un “antrenament pe baza de chin sustinut”.

M-am crezut mai puternic decat eram la acel moment asa ca am plecat in forta fara sa ma menajez. Insa treptat am pierdut din putere, pana cand am golit rezervorul. Dupa Km am alergat (vorba lui Pavel Ene) din amintiri. Imi aminteam ploaia de anul trecut si Podium-ul obtinut, insa acum am fost bucuros doar sa ajung la finis si sa scap de chin.

Am reusit “performanta” sa termin pe locul 4 in cea mai comprtotiva proba din cele 3, intr-un week-end in care numai daca nu voia nu prindeai o clasare in top la una din numeroasele competitii!