Pasiunea pentru alergare in general si pentru ultra distante in special, pasiune transformata uneori intr-o obsesie constructiva (cred eu) te face sa fi vazut putin diferit, comparativ cu majoritatea oamenilor. Eu ma consider o persoana sociabila, dar cumva prefer sa ma deplasez pe marginea turmei nu chiar in mijlocul ei.
Nu cred ca am auzit pe cineva care sa nu vrea sa viziteze Barcelona, daca ar avea ocazia, sau sa nu-i fi placut macar putin orasul catalan. Am vizitat Barcelona in 2015, impreuna cu familia si cu bunul prieten Alex Paraschiv. Am participat atunci la Marato de Barcelona. Evenimentul a fost fantastic, iar orasul mi-a placut foarte mult si mi-am propus atunci sa revin.
Dupa sase ani si jumatate si s-a ivit ocazia sa ma intorc la Barcelona. Tot pentru o competitie. Numai ca intre timp, pasiunea (obsesia) mea a migrat de la maraton la ultramaraton. Asa ca pe 11-12 Decembrie 2021 am luat parte la 24 Hores D’Ultrafons en pista in Barcelona, unul dintre cele mai populare concursuri de ultramaraton de 24 de ore din Europa si din lume (as indrazni sa spun). Sunt alocate 170 de locuri doar pentru proba de 24 de ore, iar aceste locuri se ocupa cu cateva luni inainte de eveniment. Mi-am dorit si in alti ani, insa am ratat mereu perioada de inscrieri. In 2021 am fost mai organizat si am reusit sa ajung, chiar daca nu ma aflam in cea mai buna forma sau nu eram manat de un obiectiv maret.
Da, am alergat o zi intreaga doar pe pista. Alaturi de sute de oameni. Asta e tot ce am facut in Barcelona in acel week-end. Nu am avut ocazia sa vizitez ceva, nici macar o plimbare prin cartier. Pare ceva de neconceput pentru un muritor sa ajungi in capitala Cataluniei si sa nu vizitezi ceva, orice. Pot spune ca am vizitat…pista Can Drago, unde a a avut loc ultramaratonul. Pur si simplu eu m-am bucurat efectiv ca sunt acolo. A fost prima mea cursa de 24 de ore pe pista.
A fost de fapt un week-end minunat, petrecut in totalitate alaturi de Ana Cristina Constantin si Luis Miguel. Ana locuieste in Spania la Madrid si este cea mai titrata alergatoare romana de ultramaraton montan. Ea isi dorea sa isi ia revansa dupa cursa de 24 de ore din cadrul Campionatului National de Ultraalergare din Aprilie 2021. A reusit atunci 160 km, alergati in 16 ore.
Ana si Luis Miguel au avut efectiv grija de mine din toate punctele de vedere, inclusiv transportul prin Barcelona si cazarea. Mi-au facut sederea foarte placuta si mult mai lipsita de stresul obisnuit in astfel de experiente. Mai mult, Luis Miguel a binevoit sa ma ajute si pe mine in timpul cursei si ii sunt recunoscator pentru asta.
Am ajuns in Barcelona vineri seara (10 Decembrie). Am ajuns la cazare in jur de ora 11 noaptea. Am facut ceva cumparaturi, am mancat si am povestit. Se facuse deja ora 01:30. Eu eram deja foarte obosit. Nu reusisem sa ma odihnesc prea bine nici in zilele dinainte. Nu mi-am dat seama daca cele 6h30 de somn au fost suficiente. Eu cascam inca in drum spre pista.
Ajunsi la fata locului am realizat ca pista de atletism se afla oarecum in “groapa” fiind plasata intre blocuri, din trei parti. Am inteles imediat de ce se tine o cursa de alergare acolo. Este o incinta mica de cartier, dar dotata cu tot ce trebuie|: tartan de calitate, tribuna, dusuri, statie de amplificare etc. Nici macar nu am avut nevoie de mese. Ci doar de scaune. Pe marginea pistei se afla un zid la seminaltime, foarte util pentru depozitare.
Ne-am asezat cumva in capatul sirului de mese si corturi. Evident ca eu am avut ceva de aranjat pana in ultimele secunde inainte de start. Ba chiar am facut un sprint de-alungul arenei ca sa prind Startul. Inainte de a incepe, organizatorii au pregatit un moment foarte frumos. Au strigat nominal fiecare participant, iar alergatorii au format un fel de tunel prin care fiecare nou venit trecea, batand palma cu ceilalti. In plus, am reusit sa fac cateva poze cu Ana Constantin si Mariana Nenu, participanta la proba de 12H. Aceasta a fost mica echipa a Romaniei, la care s-a mai adaugat o alta alergatoare a 2-a zi, in proba de 6 ore.
Proba de 24 de ore s-a alergat pe culoarele 6,7 si 8. La fiecare trei ore s-a schimbat sensul de alergare. La microfon se vorbea alternativ in trei limbi. In catalana (cel mai mult), in spaniola si in engleza (mai putin). Dupa ora 20.00 volumul boxelor a scazut foarte mult, iar dupa ora 22.00 muzica si microfonul au fost oprite, din respect pentru locuitorii din zona.
Inainte de ultramaratonul de la Barcelona am incercat o minima pregatire. Am inclusiv 3 curse oficiale de maraton, o alergare de 60Km in 6 ore pe pista Iolanda Balas si cateva antrenamente de intensitate. La Barcelona am facut ceva ce se spune ca nu e bine si anume am folosit incaltari noi, testate timp de 15 minute fix inainte de a pleca spre aeroport, vineri. Si a fost in regula, am parcurs cu ei cca 160 de Km in cursa.
Partea mai putin buna a fost faptul ca nu am avut un obiectiv clar. Atat de mult imi dorisem sa ajung la acest eveniment, incat simpla participare imi parea suficienta. In plus, ultimele curse de 24 ore au insemnat si multe probleme, cu picioarele sau cu ficatul. Obisnuiam sa ma concemtrez prea mult pe obiecfiv si mai putin pe cursa in sine. Astfel, neavand o presiune, speram sa ma mobilizez in timpul cursei. Si asa s-a intamplat.
Beneficiind de un suport fantastic din partea lui Luis Miguel am dus cursa de la Barcelona fara probleme mari. Lipsa volumului in antrenamente sau a vitezei s-au resimtit. Insa nu am mai facut greseli majore. De data asta nu am mai fost cuprins de starea de epuizare sau de crampe musculare. Am mizat pe o strategie similara stilului “backyard ultra”. La fiecare ora am facut o pauza de cca 10 minute. Iar la jumatate de ora mai faceam o pauza de un minut. M-am mai bazat si pe pauzele de la punctul de hidratare si pe foarte multele opriri la toaleta.
M-am bucurat foarte mult sa revad in cadrul acestui ultramaraton cativa prieteni ultra, cum ar fi Julia si Christian Fatton (veiti din Elvetia) sau pe Sameena van der Mijden (Olanda). Pe primii doi i-am cunoscut in 2018 la Timisoara, iar pe Sameena la Atena in Ianuarie 2019. O placere a fost sa-l vad la lucru si pe Andreii Tkatchuk, ultramaratonist din Ucraina care detine al 3-lea cel mai bun rezutat din istorie pe 24 de ore (295Km, alergati in August 2021 la Pabianice, Polonia).
Vremea a fost excelenta. Ziua am alergat ore bune chiar si in maieu. Iar noaptea am luat pe mine bluza cu maneca lunga abia dupa ora 02:00. Pe fond de oboseala pe la 6 dimineata am alergat chiar si cu hanorac gros. Dar am revenit la tricou de cum a dat soarele.
Problema cea mai mare a fost aglomeratia de pe pista. Am fost nevoit sa fac slalom. Nu ma deranja fizic. Variatiile in miscare erau binevenite. Insa distanta reala a fost mai mult mai mare intrucat am alergat mult timp pe culoarul 8. Daca as considera ca am alergat in medie pe culoarul 7, ar iesi cel putin 3 Km in plus. Au fost mari probleme si cu cronometrarea. Site-ul cu rezultatele nu a functionat mult timp.
Nu am reusit sa mananc foarte multe, dar am incercat sa ma alimentez constant si divers. Cu hidratrea am stat bine, insa aveam senzatia ca pierd prea mult timp cu asta.
La jumatatea cursei am am strans 105km, distanta similara cu ce reusisem la majoritatea curseilor de 24 de ore pe plat, in afara de Timisoara 2018 cand la 12 ore aveam 111Km. Spre deosebire de toate celelalte ultramaratoane similare nu am avut probleme mari care sa ma fac sa ma opresc. Ritmul a fost scazut inca de la inceput, am avut multe pauze relativ scurte, dar m-am miscat. Am facut permanent calcule, mai mult in joaca. Stiam ca nu mai am sanse pentru un personal best (205Km) si nici macar sa ating bariera de 200.
Am reusit inca 90Km in ultimele 12 ore. Am salvat ceva energie pentru final. In ultima ora am stsrans aproape 10Km. Astfel am terminat 24 Hores D’Ultrafons en pista Barcelona 2021 pe locul 18 la general si 14 la masculin alergand 195, 048Km. Este un rezultat bun pentru mine, pentru sufletul meu in special. Este a 2-a cea mai buna performanta a mea in proba de 24 de ore.
M-am bucurat mult pentru reusita Cristinei Constantin. A terminat pe locul 2, cu preste 211Km. Ana este acum cea de-a 3-a sportiva din Romania ca valoare, la 24 de ore. Practic si-a asigurat locul in lotul national pentru Campionatul European de 24 de ore (Verona, Septembrie 2022).
Pe final am fost sustinut si ajutat puternic de Mariana Nenu. In cursa prindeam energie ori de cate ori o intalneam pe Cristina. La final impreuna cu ele am avut ocazia sa formam un tricolor din tricourile TTR. Multumec fetelor!
Chiar daca a fost vorba doar de alergare si prieteni, week-end-ul petrecut la Barcelona in prima partea a lunii Decembrie a fost unul fain, in care m-am deconectat de la multe griji cotidiene. In plus, mi-am recapatat increderea in mine pentru proba de 24 de ore.
Felicitari!