Trup si Suflet (3) – Alergi singur, pentru echipa

Dec 23, 14 • RunningNo CommentsRead More »

DSC_7346Alergarea este, la baza, un sport individual. Esti tu cu tine in lupta cu kilometri, pante, poteci, sosele, varfuri de munte si multe altele asemanatoare. Intalnesti intr-o cursa obstacole nebanuite. Cand corpul nu te mai ajuta, lupta mintea ta si la final spiritul tau.

Spuneam ca ajungi de multe ori sa alergi un maraton (sau orice alta distanta) cu sufletul. Ceva acolo in sufletul tau de alergator vibreaza atat de puternic incat lupta continua chiar si atunci cand crezi ca esti “la pamant”. Cand realizezi asta te simti un invingator. Insa exista si sentimente mai puternice atunci cand lupta o dai si pentru echipa, nu doar pentru tine. Unii organizatori inspirati (Retezat Trail Race, Ciucas X 3) introduc intr-o competitie si proba pe echipe. Fiecare participant alearga cursa lui, insa la final se aduna timpii celor 4 membrii (de regula 4 alergatori, din care 3 baieti si o fata) ai echipei. Echipa inseamna si stafeta.

Cand alergi parte intr-o stafeta sau ai o echipa pentru care iti propui sa dai tot ce e mai bun din tine, febra participarii incepe cu mult inainte de start. Te implici la echipa inca de la formarea ei, inclusiv in alegerea numelui de echipa. Se face un plan, se incearca o strategie. In timpul cursei esti numai tu (insa spiritul de echipa vegheaza).  Simti sustinerea coechipierilor aflati pe margine sau in competitie. In acelasi timp esti motivat suplimentar de faptul ca faci parte dintr-o echipa, iar aportul tau poate fi decisiv.

Cazul fericit e acela cand alergi bine pentru tine, dar alergi si mai bine pentru echipa. Lucrurile devin sensibile atunci cand nu esti in cea mai buna forma sau, mai rau, simti ca nu mai poti continua si esti tentat sa faci asta (sa abandonezi). Insa nu renunti pentru ca nu e doar cursa ta. Imbratisarea echipei, de la final, merita sa cauti orice strop de energie. Intervine probabil si un sentiment de jena. Nu vrei sa-ti dezamagesti colegii. Insa puterea de a continua cursa nu vine din “obligatia” fata de echipa. Ci din forta echipei. Fiecare om lupta pentru echipa pentru ca la final si suferinta si bucuria vor fi impartite in 2, in 4 sau in cati membrii are echipa /stafeta.

Este inedit sa alergi in ritmul tau, sa te simti liber, iar in acelasi timp sa stii ca iti aduci contrubitia la rezultatul echipei. Oricare ar fi acela. Gandul abandonului nu exista (sau nu ar trebui sa existe) atunci cand esti parte dintr-o echipa. Iar echipa (prin oamenii ei), te va face mai puternic. Bucuria alergarii e mai mare atunci, cand alergi si pentru echipa.

Despre alergarea in echipa de 2, 3 sau mai multi participanti (cand alergatorii sunt obligati sa alerge impreuna) voi discuta in alt articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *