SemiMaratonul Tusnad – 04 Iunie 2011

Jun 16, 11 • Photo, RunningNo CommentsRead More »

Inca o cursa mult asteptata. Si n-a fost doar o cursa reusita, ci si o zi faina si o experienta frumoasa. 23 de Km, cu plecare din Tusnad si Finish pe marginea lacului Sfanta Ana. Locul 21 (12 la categoria de varsta) din 144 de participanti. Timp: 2:52:00. A fost primul SemiMaraton (dupa 1 an si jumatate). De fapt, organizatorii il numesc Marathon (dar nu am inteles de ce).

Am plecat din Bucuresti, cu Melcul Vijelios si Diana, la o ora rezonabila, dar am ajuns in Tusnad dupa ora 1am. Mi s-a facut foame pe drum, si…oare ce puteam manca, daca nu o shaorma. Marian ne ridicase deja kit-urile Concurs; platise chiar si garantia pentru chip-uri (Thanks!).

In zona de start ma uitam dupa steagurile dlui Ilie Rosu, dar data asta nu le-am mai vazut. Deh, aveau si ele nevoie de odihna. Ce-i drept, mai cautam eu si altceva, dar noroc ca natura-i ingaduitoare…

Si am plecat din coada plutonului usor-usor, cu gandul la “tonele” de urcari (Diana ma avertizase, dar uitase sa mentioneze ca sunt si coborari izbavitoare). Si-am inceput sa depasesc, uimit ca soseaua nationala fusese inchisa total (o bucata de 4-5km). Ma simteam prea bine (si deja ma gandeam ca ceva trebuie sa fie in neregula). Dar chiar a fost bine: nu m-am oprit la nici un punct de alimentare; am mers bine pe urcari si-am “alunecat” pe coborari. L-am prins pe Marian, mai repede decat ma asteptam. M-am duelat pe niste urcari din a 2-a parte a traseului, cu un concurent care statea bine  peurcarile mai grele, dar incetinea pe coborari sau pe plat. Speram sa termin sub 2 ore, dar cel mai mult eram cu gandul la baia de dupa.

Si am ajuns la lac. Priveliste minunata, soare puternic, dar nici vorba de “incurajari”. Se pare ca oamenii din zona asta sunt mai reci sau cu gandul la autonomie. M-am uitat lung la medalia din sticla, mare cat roata de carucior, am insfacat o bere, m-a amuzat podiumul improvizat si-am asteptat sosirea colegilor din RO CLUB.

 

 

 

Am facut si baia mult asteptata, chiar 2; am avut timp chiar si pentru ceva tentative foto:

 

 

Intr-un final a ajuns si Diana (sub 3 ore) si ceva mai tarziu aveam sa aflu suferinta ei. Oricum, nu a fost ultima. Insa a avut parte si de bucurie mare: locul 2 la Stafeta Feminin.

 

 

 

Totul s-a terminat cu poza de grup (colegii din RO CLUB). Astfel, seria curselor lungi se incheia, dar inca nu aveam sa fac pauza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *