Nu sunt inca sigur care e motivul, dar se pare ca exista o mare pofta de alergat inainte de Craciun. Alergare oficiala, competie nu orisicum! Daca in 2013 ne-am strans la Mogosoaia Forest Run – Etapa 1) si am alergat prin parc si prin curtea Palatului, in 2014 am primit o frumoasa propunere de a merge la Pitesti pentru Semimaratonul “Pe Arges in Jos” (21 Decembrie 2014).
Desi evenimentul a fost promovare doar pe Facebook (fara un site dedicat, in primul rand), lumea aflat si s-au strans peste 100 de participanti (tineri, seniori si veterani), din multe Bucuresti, Slatina, Craiova si chiar zone mai indepartate.
Am apreciat in primul rand prezenta si sustinerea oferita de unul dintre cei mai buni alergatori romani ai momentului pe distanta de semi-fond si fond. E vorba de Cosmin Busca (Campiona National de Sala in 2014). A venit tocmai de la Craiova, dorind sa arate colegilor din atletismul de performanta ca se poate alerga si fara premii sau mari avantaje materiale si sa fie model pentru sportivii amatori care poate nu sunt inca suficient de motivati de alerga iarna sau mai departe de parcul din fata blocului/casa. Mi-a facut placere si am fost onorat sa pot schimb cateva vorbe cu el. A castigat detasat proba de Semimaraton (01:15:07).
Am apreciat inca de la inceput initiativa TTR-istului Dragos Ciobanu. Inca nu eram decis daca voi alerga sa voi incerca sa fiu de ajutor. La fata locului am ramas impresionat. Din resurse proprii, baietii au facut o treaba nemapomenita. Au demnonstrat ca se poate si in stilul simplu si frumos. Uneori “LESS is MORE”! Numere de concurs, diplome pentru castigatori. 3 probe (distante). Traseu marcat (cu creta), dar foarte bine. 2 parcuri frumoase si libere (cel mai important). Si detalilul esenta: fara taxa de participare (aspect care pe unii organizatori de traditie, ce inceraca sa promoveze alergarea realizand evenimente pe banii alergatorilor, i-a scos din sarite).
Am ales proba de 14Km (13,3 mai exact), o distanta mai rar intalnita la crosuri de sosea. I-am derutat pe colegii alergatori, dar am fcaut o alegere una. A fost o ocazie unica de a avea un antrenament bun, in conditii de competitie (alergatori foarte buni au fost prezenti la Pitesti). Per total am avut un ritm de 4:02 pe 1000m.
Am avut parte de o experienta inedita si frumoasa la Pitesti. A fost un fel de vizita de lucru. Sper ca pitestenii sa fi fost stimulati sa alerge in numar cat mai mare. Noi (mohicanii) promitem sa sustinem si alte idei de acest gen, in orase care inca nu au beneficiaza de competitii de alergare. Asteptam initiative la Slatina, Targoviste, Giurgiu, ALexandria si orice alt care se afla relativ aproape de Bucuresti.
