Romniceanu Stairs Run - Editia a VIII-a

Indiferent de stare si de program, mi-am propus sa nu ratez antrenamentele Romniceanu Stairs Run, desfasurate o data la 2 saptamani. De ajuns am ajung de fiecare data, insa nu intotdeauna organismul este pregatitit pentru un antrenament de viteza si forta in acelasi timp. Totusi, se adapteaza.

La Editia cu nr-ul 8 numarul participantilor a fost din nou mare (peste 20). Ambitia nr.1 a fost realizarea recordului personal si de ce nu, o clasare mai buna (decat in precedentele editii), desi nu este vorba de o competitie oficiala. Nu caldura este o problema acum, ci forma alergatorilor, tinand cont ca ne aflam in plin sezon de competitii. Iar unii dintre ei chiar au fost in forma, spre deosebire de mine. Ma aflam la numai 3 zile dupa Maraton Apuseni, cursa care a lasat urme puternice si dupa care m-am reuperat destul de greu.

E mare lucru ca am putut alerga pe scarile de la Romniceanu. Urcarile mai line au mers foarte bine, nu si cele pieptise. Dupa 2 ture destul de intense, am scazut ritmul simtitor, iar alergarea a devenit mult mai placuta. Pe parcurs am avut si senzatia de uzura pe acest traseu. Nu-mi dau seama inca daca alternanta urcare dura + plat este eficienta pentru mine. Ca sa nu-mi pierd motivatia de tot, nu-mi ramane decat sa incerc de fiecare data realizarea uni timp mai bun.

Detalii si Clasament – aici.