Dintre toate invitatiile la evenimente cu si despre alergare, primite in 2015, a fost una pentru care am luat decizia nu mintea, nu cu inima, ci cu … stomacul. A fost vorba de Mazzo Grosso Marathon. Am profitat de ocazia si am facut un experiment: cum si cat pot alerga cu stomacul plin de carnati, mici si alte “preparate” la gratar.

Atunci cand vreun ospat se suprapune cu o zi de concurs ma linistesc imediat cand in amintesc ca in August 2014 am alergat un cros nocturn de 9,7 Km in 35min.36sec. (la ProSpoer Night Run) dupa ce in prima parte a zilei respective luasem parete la un gratar. Se pare ca-mi priesc micii. Daca-i servesc cu cateva ore inainte e de bine, dar ce se intampla cand mananci in timpul alergarii?

Revenim la Mazzo Grosso Marathon. Fiind si zi de Sarbatoare (8 Noiembrie – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril) “masa” a fost una chiar foarte bogata…in calorii. Locatia aleasa de Conu Mila & Co a fost zona de gratare din Parcul Lumea Copiilor.

Am ajuns oarecum in mijlocul festinului, unii dintre “invitati” terminasera alergarea. Asa ca nu am stat pe ganduri si am inceput direct cu sunculita si carnaciori. Nu mi-a picat prea bine prima tura, dar nu m-am lasat, am continuat cu mici, cascaval si tort. Urmatorele ture au decurs mult mai bine, dar si mancarea se cam ispravise. Am alergat cca 5Km alaturi de prienul Liviu Bica.

Experimentul a fost asadar unul reusit.