Pentru majoritatea participantilor Maratonul Zapezii este una dintre primele curse ale anului, desfasurata intr-un decor inedit, combinand zonele de asfalt, cu cele de drum forestier. Pentru mine si inca o mana de alergatori, participanti la toate cele 5 editii, Maratonul Zapezii este un maraton aparte, legat strans de prima editie (2012). Acest maraton a devenit deja traditie, insa inceputul s-a petrecut in conditii speciale (ninsoare abundenta, ger de -12 grade), dar si multa caldura in inimi.
Desi in 2016 Maratonului Zapezii i-a lipsit chiar zapada, am fost extrem de bucuros si onorat sa ma numar printrre cei 8 alergatori care au participat la toate editiile. Ar fi fost ideal sa fiu pe Podium si la a5-a editie, in conditiile in care la editia aniversara concurenta parea a fi mai puternica fata de anii precedenti.
In cei 5 ani m-am simtit de fiecare data “Puternic si Rezistent”. Maratonul Zapezii m-a solicitat din plin, insa m-a si intarit. De fiecare data am incercat sa ma incarc cu energia zonei si sa ma bucur 100% de atmosfera creata de organizatori, voluntari si alergatori. E drept, un motiv serios pentru care nu as fi vrut sa ratez Maratonul de la Rasnov a fost si berbecutul de dupa Premiere.
La Editia V-a traseul a fost usor modificat, dar reteta a fost aceeasi. Inainte de Start s-a intonat imnul, apoi s-a plecat in tromba spre Cetatea Rasnov. Trecerea prin cetate imi creeaza de fiecare de data o senzatie de “razboinic”. Este unul dintre cele mai frumoase momente pe care un maratonist le poate trai intr-o cursa. Apoi s-a pornit pe drumul lung, usor serpuit si inclinat de pe Valea Glajariei, spre padure, cu trecere prin fata Cabanei Himalaya.
Cursa a fost buna, per total, insa am platit (spre final) tribut pentru ritmul prea alert pe primii 20-22Km, in incercarea de recupera distanta fata de cei cca 6-7 alergatori aflati in campul vizual, desi 3 dintre ei erau la cursa de 30Km. Am reusit, urcand pana pe locul 3. Cu toate ca a lipsit zapada tot a fost “greu la deal”. Problema a fost ca nu am reusit sa-mi dau drumul la picioare pe coborare, am fost depasit de Florin Ionita si n-am mai reusit sa recuperez.
A urmat un zbor lin si linisit, o noua trecere in urale prin fata cabanei Himalaya. Salutari si incurajari puternice cu alergatorii si zambate din partea voluntarilor. Pe final (ultimii 2Km) s-a intamplat ceva, rezervele erau golite. Am tot tras de mine ca sa am un finis onorabil.
Am terminat Maratonul Zapezii 2016 pe locul IV, cu timpul de 3h17 minute. Pana la urma am avut parte de un maraton frumos (chiar si noroiul a avut farmecul sau), un bun antrenament, dar si o ocazie de a mai invata din greseli.
Felicitari castigatorilor, in special lui Emanuel Trandafir si multumiri lui Ilie Rosu si lui Vasile Dogoru pentru efortul (de toate felurile, inclusiv financiar) si sufletul depus in realizarea unui maraton unic in Romania!
Traditia continua! Sa ne vedem “puterneci si rezistenti” si la editia cu numarul 10!