Maratonistul este un calator. In timpul unui maraton poate strabate un oras de la un cap la altul, poate parcurge distanta dintre 2 orase sau chiar are posibilitatea sa tranziteze mai multe localitati si zone in cca 4 ore de concurs. Maratonistul calatoreste periodic in tara si strainatate pentru a lua parte la cursele panificate in calendarul sau competitional. Un concurs nou in tara, intr-o zona noua, il tenteaza imediat pe maratonistul calator. Daca acel concurs si aceea zona i-au placut foarte mult el va reveni an de an. Asa s-a intamplat cu Maratonul International Cluj, ajuns in 2013 la Editia a III-a. Maratonistii sunt niste oameni ocupati, organizati, dar si previzibili in ceea ce priveste calendarul deplasarilor prin tara. In luna Aprilie cu siguranta este planificata (cu mult timp inainte) o calatorie la Cluj-Napoca. Au atatea motive sa calatoreasca pana acolo si sa mai si alerge!

Am asteptat editia din 2013, un an intreg. Rezultatul din 2012 nu a fost unul rau (03:09:45), dar nu a fost ceea ce imi propousesem. Strategie gresita si caldura mare, monser. Ultmii 10 Km au fost foarte dificili. Pentru anul acesta voiam in primul rand sa am o cursa mai placuta. Apoi indrazneam sa sper si la un timp de sub 3H. Indiferent de rezultat si de cursa stiam ca toata experienta de la Cluj-Napoca va fi (din nou) una minunata. In primul rand urma sa luam Startul, sa alergam si sa terminam maratonul pe stadion (Cluj-Arena) ceea ce pentru maratonisti este o onoare. O bucurie aparte era data de prezenta la Cluj-Napoca, in calitate de semi-maratonisti, a catorva dintre cei mai apropiati prieteni (Alex si Adriana Axon, Alex Paraschiv). Un alt prieten bun, Edi, a revenit la Cluj ca manager, fotograf si sustinator.

Pentru MIC 2013 pregatirea nu a fost una speciala, dar am incercat sa ma pastrez cat mai in forma dupa celelalte concursuri. Era al 7-a weekend-end consecutiv cu competitii. Majoritatea au fost insa curse scurte (inclusiv de orientare sportiva). Ultimul maraton il alergasem cu 1 luna inainte (Limassol Marathon).

La Cluj am regasit aceiasi oameni faini (inclusiv prieteni vechi, unii dintre ei deveniti alergatori intre timp), aceeasi organizare perfecta, aceeasi Cluj Arena impresionanta si primitoare, aceleasi paste delicioase, aceeasi atmosfera incredibila (de nu-ti mai vine sa pleci). M-am incarcat cu mai multa energie decat speram.

Inainte de Start (pe care eram hotarat sa nu-l mai ratez) am facut o poza de RO CLUB MARATON, am strigat cu patima  strigatul de lupta al maratonistilor la indemnul lui Ilie Rosu si am ascultat Imnul National, cantat pentru prima data, in afara maratoanelor istorice (Felicitari Horatiu Morar, pentru initiativa!). Startul pe pista de atletism a fost emotionant, urmarind alergatorii intinsi de la poarta de Start pana la iesirea din Arena. Traseul modificat fata de anii trecuti a fost perfect ales: nici prea multe linii drepte, nici prea putine; nici prea multe intoarceri, nici prea putine. Atmosfera pe traseu a fost una cu adevarat faina. Mai multi sustinatori si mai mult interes din partea clujenilor, comparativ cu primele 2 editii. Bravo lor!

Pentru obiectivul tintit de mine am incercat sa-mi iau cateva masuri: echipament cat mai lejer (si usor), suplimente: 2 geluri si un activator, muzica in casti, hidratare abia dupa Km 7,5. Am incercat pe cat posibil sa renunt la gesticulatie si vorbaria care-mi fura multa energie de obicei. Multi alergatori m-au incurjat (fara ca eu sa-i aud) sau sa le raspund. Le multumesc! Datorita muzicii din casti aveam impresia ca sunt la plimbare, iar alergarea este una foarte lejera. Pentru jumatate din cursa m-am incarcat cu energie prin muzica, iar pentru cealalta jumatate m-am “hranit” din atmosfera faina a maratonului (de la sustinatori si de la concurenti). 40Km am avut o cursa placuta, insa ultimii 2 mi-au adus aminte cat de greu este un maraton si. Ritmul scadea si crestea brusc, dar gandul la Finishul pe stadion risipea orice neplacere.

Am terminat Maratonul International Cluj – Editia a III-a in 03:04:02 / Locul 13 (General Masculin) din 167 de maratonisti. Cu un mic steag tricolor deasupra capului am reusit un Record Personal (vechiul PB era de 03:06:42 – Maratonul Torino). N-a fost sa fie sub 3H, dar bucuria a fost la fel de mare (atat pentru rezultat, cat si pentru modul cum a decurs cursa).

Tot respectul meu pentru Cluj-Napoca, clujeni, Runners Club si Horatiu Morar!

Zona Clujului ne mai asteapta de cateva ori anul acesta: pentru FUGI cu DONATH!, MARATONUL APUSENI si RULSILVANIA WILD RACE! Iar pentru Aprilie 2014 planul e deja facut: calatorie la Cluj-Napoca, Start si Finish pe Cluj Arena, speranta unui rezultat bun si reintalnirea cu prietenii clujeni.