Anuntarea Crosului VERERun a avut un impact serios in cercul alergatorilor pe distante scurte, in primul rand prin lipsa unei taxe si prin traseul desfasurat pe o artera principala cu circulatia complet inchisa. Astfel de evenimente sunt tot mai rare.

Crosul s-a dorit a fi un omagiu si un semn de recunostinta adus veteranilor de razboi. Data initiala (8 Mai) a fost schimbata, din cauza unei tragic eveniment desfasurat in Afganistan in acea perioada, cand doi militari romani aflati in misiune au murit. Dumnezeu sa-i ierte!

Ne-am adunat la start, pe 26 Iunie pe o caldura nimicitoare, cca 100 de participanti. Traseul a fost unul de viteza, in ciuda arsitei. Bulevardul, numai al nostru. Printre participanti s-au numarat si cadre militare, cu o excelenta pregatire fizica.

Ma misc cel mai bine pe vreme rece. De data aceasta m-am simtit puternic si pe caldura mare, pe asfaltul incins. Am tras tare de la inceput, si am dat tot ce-am putut pe final. Am recuperat pozitii in clasament constant, pentru a terminat pe Locul 7 la open cu timpul de 22:39, pe o distanta de aprox. 6Km.

Pe listele de la final figuram pe podium la categoria 18-35 (Locul III). La premiere nu mi-am auzit numele strigat. Cu insistenta, dar si cu dovezi, am fost premiat separat primind chiar o medalie aparte. La urma urma, nici nu mai stiu care a fost adevarul. La acel moment, starea a fost una neplacuta. Am depus un efort urias si aveam nevoie de o rasplata. Acum la luni bune dupa un astfel de eveniment nu m-as mai agita la fel.

As mai alerga cu siguranta la un astfel de eveniment, in special pentru rapiditatea traseului si pentru a verifica din nou cum rezist in conditii de canicula.