Asteptam de ceva vreme un cros in Bucuresti (unul la care sa si pot participa). Iar acesta a venit chiar de ziua mea de nume, in Duminica Floriilor.
Nu cu mandrie (ci din contra), marturisesc ca n-am mai ajuns la biserica, asa cum faceam in fiecare an. Dar am profitat de vremea frumoasa. Si nu am fost singur. Mariana tocmai ce a prins pofta de concursuri. Tovarasul de antrenament si microb, Bogdan – la datorie. Si am avut surpriza placuta, de a o intalni la Start si pe Luiza.
Smile after the Race
Alergarea (pe o distanta destul de scurta, de 1,5 KM) s-a numit Crosul Iepurasilor Verzi…
Green Running Bunny
Iar tema evenimentului a fost Reciclarea. Asa ca inainte de cursa am depus un bec ars de la otomobil si un telefon trantit de asfalt cu multe luni in urma. Asta era “taxa de participare”.
Recycle and Run
Ne-am lasat convinsi sa purtam si niste urechi de iepuras (sau de magar – cel putin eu).
Alergarea in sine a durat mai putin decat sa imbraci echipamentul, cca 5 min. A fost un fel de sprint, la care (cu tot Maratonul meu de saptamana precenta) am suflat din greu, in timp ce pustii zburau pe langa mine.
A fost fain si un mod placut de a-mi sarbatori sarbatoarea.
La urmatorul va astept si pe voi! Mr. Axon deja a promis. Si daca sustineti sus si tare ca nu veti fi in stare, iesim mai intai la antrenament.
