Autism 24H Marea Neagra – 2-3 Mai 2020 – Provocare pentru trup si suflet

CaptureIndiferent de vremuri, de vreme sau mai ales de contextul social…viata iti pune in cale experiente inedite pe care le traiesti la maxim, bucurandu-te de pasiune si de cei dragi.

Daca in toata luna aprilie am alergat putin peste 80Km, in week-end-ul 2-3 Mai am avut parte o provocare la care nu ma asteptam prea curand. 100Km in 24H. Nu cred ca este in momentul pentru spirut de competitie, dar orice alergare organizata este motivanta. Imi place sa cred ca pentru efortul de organizare pot raspunde cel putin simpla mea participare, desi poate nu impartasesc intotdeauna viziunea organizatorilor. Asa ca n-am ratat ocazia sa ma aflu prin cei 150 de participanti ai evenimentului Autism 24H Marea Neagra – editia speciala cu alergare individuala, de la distanta.

De fapt, provocarea reala a fost sa adun aceasta distanta atat de draga mie (100Km), fara sa fac prea multe sacrificii in ce priveste timpul si atentia cuvenite familie mele. Imi propusesm sa imbin lucrurile cat se poate de bine. Si cred ca am reusit. Astfel m-am bucurat de alergare pe strazile din jurul casei, in padure, dar si in curte (cateva ore din timpul noptii).

Am parcurs cateva ore bune alaturi de cei 2 copii ai mei, eu alergand, iar ei pe bicicleta, respectiv in carucior. Nu pot descrie bucuria simtita. De fapt, pe 2 Mai 2020 mi-am indeplinit un vis de parinte-sportiv: acela de ma antrena in timp ce fiul meu merge pe bicicleta, evident la un ritm alert (nu in plimbare). Cred ca a parcurs cca 15Km pe jos sau pe bicicleta in acea zi. Mai mult, in momentele lui de pauza statea la poarta si ma incuraja frenetic cand trecea prin fata casei, alaturi de surioara lui bineinteles. Acestea sunt trairi si clipe speciale, pe care as vrea le retin in suflet pentru totdeauna.

Pe langa familie am primit si sutinerea prietenilor. Le multumesc din suflet lui George Silviu, Mihaela Ilie, Cosmin Bucerzan pentru mesajele si discutiile telefonice. In timpul noptii ma parcurs 10Km foarte, foarte greu in cca 2h30. Insa cat timp am vorbit la telefon cu cei 2 baieti de baza ai TTR-ului, abia daca am resimtit vreo durere.

In rol vital in aceasta provocare dusa pana la capat l-a avut consateanul meu Angelescu Adrian. El mi-a imprumut ceasul si a fost singurul alergator care a parcurs cativa km alaturi de mine.

O supriza neasteptat de frumoasa a fost legatura tinuta prin telefon pe parcursul evenimentului cu marele nostru campion la triatlon si duatlon, Ciprian Balanescu, aflat la primalui  experienta ultra. Ma consider privilegiat sa fi simtit emotia si trairile lui Ciprian legate de aceasta incercare. Emotii am avut si eu, ca de fiecare data. Nu am putut adormi prea repede si imi faceam multe griji legate de traseul ideal. Insa m-am simtit mai linistit intrucat grijile noastre coincideau cumva. Si nu se refereau doar la alergare, dar si la timpul ce urma sa-l petrecem in cele 24 de ore alaturi de familie noastre. Si mai interesant e faptul ca Ciprian a alergat in Germania, acolo unde conditiile de alergare sunt ceva mai diferite. Dar eu nu am simtit departarea.  Am vorbit la telefon cu el inclusiv in ultima ora de din cele 24, cand starea fizica a amandurora era foartea rea, hai sa zic mai bine grea. Dar psihicul ne-a ajutat pe amandoi sa ducem provocarea pana la final.

Eu am avut ceva probleme cu ceasul pierzand initial din calcul cca 15Km, dar la final a fost totul in regula in ce priveste contorizarea distantei. Multumesc arbitrului Marius Trion pentru intelegere!

ZITECAm bifat in total 105Km, ultimii 35 fiind cu mari dureri la genunchi. Eu nu renunt niciodata, dar fara potecile de padure, nu aveam mari sanse sa alerg pana la capat. Insa bucuria din suflet m-a insotit mult mai mult timp decat durerea. La orele diminetii, sa alergi in padure aproape singur, pe racoare, acompaniat de cantecele pasarilor…de nepretuit. Ca bonus, am alergat cativa metri impreuna cu un fazan.

Pentru mine acest eveniment, Autism 24H, n-a fost unul competitiv. Nu am cum sa concurez de la distanta impotriva oamenilor care oricum imi lipsesc, mai ales ca s-a alergat in locatii si pe suprafete foarte variate. Dar apreciez efortul tuturor!

Aceasta aventura acasa n-a facut decat sa-mi redeschida apetitul pentru distante lungi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *