6 (sase) maratoane intr-o luna (Partea a II-a)

Sep 26, 12 • RunningNo CommentsRead More »

Cu siguranta eu, Liviu si toti maratonistii din Romania vom avea parte de multe maratoane frumoase, multe dintre ele intr-un interval destul de scurt. Ca o pledoare pentru maraton, Liviu vorbeste si el despre cele “6 maratoane intr-o luna“, oferind detalii despre fiecare in parte: cum a fost, ce a simtit si cu ce a ramas.

 

Acum, cand ma uit in urma pare un  fleac, vorba comisarului Moldovan…  pana la urma insa chiar asa a si fost!

La inceput am vrut sa am si eu un hobby, unul mai ieftin ca pescuitul si mai putin periculos ca parapanta sau windsurfing-ul… Sa pot raspunde simplu la intrebarea ”Ce hobby ai tu?”  – Alergarea!”  Cum prima dragoste nu se uita am ramas fidel alergarii de sosea, urma sa descopar ulterior si treptat bucuriile imense provocate de mersul si alergarea pe munte…

Cea mai mare bucurie o am atunci cand pretextul unui nou concurs imi duce pasii in zone necunoscute sau uitate, o sansa rara de a cunoaste locuri noi, oameni, fapte…

Bucegi 7500 este si ramane o mare provocare, poate cea mai mare in sfera alergarii montane. Cu teama am ales varianta scurta anul acesta iar meritul reusitei (terminarea cursei in limita de timp, chiar clasarea pe un loc bun, 6/30 la categ. Mixt) revine coechipierei mele, Gabriela Marcu!

In Cheile Rasnoavei chiar nu mai fusesem (ma rog, cu exceptia unei incursiuni pe traseul Creasta Generalului, intr-o duminica din anii ’80…). A fost si un gest de a sprijini ‘nasterea’ / lansarea unui nou marathon de munte si in mod special pentru mine: sansa de a… manca zmeura pe saturateeeee!  Astfel incat la un moment dat am ramas fara rusine pe ultimul loc… fapt ce mi-a dat insa rezerve nebanuite iar pe final mi-a permis chiar sa depasesc vreo cativa concurenti, e adevarat, unii rataciti pe traseu).

Supermaratonul Secuiesc e fantastic: revin cu placere in fiecare an! Un oras frumos in sarbatoare de ziua lui, o sosea superba, refacuta excellent chiar de curand si un izvor cu apa minerala rece si buna ca o grijanie, undeva prin Sancraieni, pe ultimii 10 km cred… Un fapt amuzant sau mai bine zis inedit: s-au cerut prin microfon la Start voluntari pentru inchegarea unei stafete! M-am grabit sa ajut si uite-asa am facut si schimbul I al unei stafete inedite, formata dintr-un roman (eu), un moldovean din Iasi, un basarabean stabilit in M. Ciuc si un tanar localnic, maghiar! O adevarata stafeta international! Pe Igor, schimbul IV al stafetei, l-am salutat din mers la punctul de schimb, tanarul din M. Ciuc, schimbul III, inca nu sosise; ulterior m-a depasit, mai proaspat, pe ultimii km…

Supermaratonul ‘’Pe aici nu se trece!’’ – nu pot uita ca anul trecut a reprezentat marathon-ul in care pentru prima oara nu m-au ‘covarsit’ carceii – dusmanii mei dintotdeauna! Am revenit cu placere si pentru alte motive: este acolo o atmosfera fantastica, cu oameni patrioti, sufletisti, romani adevarati, care omagiaza pe inaintasii nostrii si ale lor fapte de eroism… Cazarea in satul Marasti in casele satenilor, startul de dimineata cu intonarea imnului national, buciumasii, lupta cu arsita si soseaua incinsa, masa de dupa cursa: raman toate amintiri dragi si motive de reveni cu placere.

(Cindrel in Alergare) In muntii Cindrel chiar nu mai fusesem! Mi-a placut foarte mult! Si traseul dar si cursa, vremea, organizarea. Mai neplacut insa pe ultimii doi – trei km un pas gresit, o calcatura intr-o gropita si-am pus-o de-o entorsa la glezna… Norocul meu ca n-a fost totusi foarte grava, caci altfel Sezonul de Toamna ar fi fost total compromis. Chiar si asa, am dat-o pe unguente, bandaje, glezniere, am strans din dinti si-am mers inainte… Unde? Pai la urmatoarea…  oprire (ca un marfar lung cu vagoanele incarcate, care scartaie in fiecare halta). Anume: Calugareni! Un alt proiect frumos al colegului Ilie Rosu, un super-maraton de sosea cu sosirea la mausoleul din parcul Carol…

Si povestea continua…  Daca insa o faci cu placere, un pic de pasiune, bunavointa, prietenie si ganduri curate – n-are cum sa iasa rau. E adevarat ca alergand mereu, fara pause, cu accidentari sau nerefacut sufficient, pana la urma apar si probleme mai serioase…

Dar nu ne lasam! C-avem o tara tare frumoasa!

(Text de Liviu Bica)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *